Unde mergem? Vom începe cu capul şi vom termina cu degetele de la picioare. Poate să nu vi se pară o călătorie lungă, dar va fi rapidă. Poate fi cea mai scurtă şi rapidă călătorie din viaţa voastră. Sunteţi gata? Să începem. Mişcaţi-vă degetul mare de la picioare. OK, gata. Poate că vă gândiţi: „Asta a fost tot?”  Doar v-am spus că o să fie o călătorie rapidă!

Tocmai aţi transmis un mesaj cu semnal electric de la creier la muşchii degetului de la picioare şi gata! - se mişcă. Dar cât de repede călătoreşte semnalul? Semnalele electrice pot călători în corpul vostru cu o viteză de până la 150 metri pe secundă.

Cât de repede este asta? Ei bine, cât aţi spune „Mississippi” de trei ori, un nerv poate transmite un semnal electric de lungimea unui teren de fotbal şi înapoi. Adică foarte rapid! Acum, că ştiţi cât de repede poate călători un impuls nervos, haideţi să vedem sistemul care reprezintă calea semnalelor electrice respective.  –tot  

Ce este sistemul nervos?

Sistemul nervos este grupul de celule din creier, măduva spinării şi nervi formate toate din neuroni. Atunci când vorbim despre sistemul nervos, vorbim despre creier, măduva spinării şi nervi.

Fiecare dintre acestea este format dintr-un tip specific de celule numit neuron, sau poate aţi auzit că mai sunt numite celule cerebrale.

Transmiterea mesajului

Centrul sistemului nervos este creierul.  Creierul preia ceea ce văd ochii şi ceea ce aud urechile voastre. Dacă decideţi că vreţi să vă mişcaţi, creierul le spune muşchilor să facă acest lucru.  Puteţi să vă gândiţi la sistemul nervos ca la o echipă de ştafetă care predă ştafeta de la un alergător la următorul.  Dar în locul alergătorilor, aveţi celule şi în loc de ştafetă, aveţi informaţii.  Un neuron din creierul vostru începe ştafeta predând informaţia sa următoarei celule, care transmite informaţia altei celule.  În final, informaţia ajunge la destinaţie şi provoacă schimbarea - poate un muşchi se contractă.  Ştafeta „informaţională” trecută de la un neuron la altul este, de obicei, un mic eveniment electric denumit potenţial de acţiune.

References:

Hirase H, Qian L, Barthó P, Buzsáki G, 2004. Calcium Dynamics of Cortical Astrocytic Networks In Vivo. PLoS Biol 2(4): e96. doi:10.1371/journal.pbio.0020096. Retrieved May 14, 2011 from https://www.plosbiology.org/article/info%3Adoi%2F10.1371%2Fjournal.pbio....(link is external)

Martini, F. H. and Judi Nath. (2008). Fundamentals of Anatomy and Physiology 8th Edition.Saddle River, NJ: Benjamin Cummings.

Reece, J. B. Neil A. Campbell, Michael L. Cain, Lisa A. Urry, Peter V. Minorsky, Robert B. Jackson, Steven A. Wasserman. (2010). Campbell Biology 9th Edition.Saddle River, NJ: Benjamin Cummings.

2004 A Window into the Brain Demonstrates the Importance of Astrocytes. PLoS Biol 2(4): e115. doi:10.1371/journal.pbio.0020115. Retrieved May 14, 2011 from https://www.plosbiology.org/article/info:doi/10.1371/journal.pbio.0020115(link is external)

Additional Images from Wikimedia Commons.